OBICEIURI de ANUL NOU: Pluguşorul, Sorcova, mersul cu Capra sau Ursul. Tradiţii pitoreşti şi semnificaţii

    0
    22

    Momentul trecerii în noul an este însoţit de o serie de obiceiuri şi tradiţii pitoreşti, păstrate din generaţie în generaţie, în anumite zone rurale din ţară. Sorcova, Pluguşorul, umblatul cu Capra sau cu Ursul sunt doar câteva exemple de practici populare româneşti.

    Citește și MESAJE DE ANUL NOU 2018: SUTE de URĂRI de ANUL NOU, SMS cu FELICITĂRI. MESAJE frumoase de REVELION 2018

    capra 1Mersul sau Umblatul cu Capra

    Este un obicei ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Este numele dat unui dans tradiţional românesc, executat, de regulă, de un tânăr mascat în chip de capră, cu un cojoc pe dos. Capra şi însoţitorii ei, merg din casă în casă, dansând la uşa fiecăruia, în prag de Revelion. Măştile de animale variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii).

    Acest obicei a fost menționat prima dată în “Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir.

    Umblatul cu Ursul sau Jocul Urşilor

    ursulObicei arhaic, practicat în ajun de Anul Nou, în special în Moldova. Un tânăr poartă pe cam şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii, însoţit de o ceată de colindători. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). Se bat tobe sau se cântă din fluier, iar masca mormăie și imită pașii ursului, păşind puternic.

    Uneori în ceată pot fi acompaniați de irozi sau mascați. Jocul ursului îți are originea într-un ritual păgân cu origini geto-dacice, în credința acestora ursul era un animal sfânt. În jocul ursului acesta moare și învie evocând motivul renașterii în paralelism reînnoirea timpului, anul nou luându-i locul anului vechi.

    Bună seara gospodari!

    Venim cu ursul din deal,

    Dacă bine și voiți

    Ursul nostru să-l primiți!

    Na! Na! Na! Martine, na!

    Nu te da, nu te muia,

    Că pun mâna pe nuia,

    Și nuiaua-i de răchita,

    Hai, Martine, la pământ,

    Și ascultă-mă ce-ți cânt!

    Când erai mai mititel

    Erai tare frumușel,

    Dar de când ai crescut mare,

    Mă dai jos de pe picioare!

    Na! Na! Na! Martine na!

    Mai întoarce-te așa!

    Joacă, joacă, Moș Martine,

    Ca-ți dau miere de albine

    Joacă, joacă, urs nebun

    Că de nu-ți fac pielea scrum!

    Merge roata prăvălită.

    Na! Na! Na! Martine Na!

    Joacă, joacă, nu mai sta!

    Foaie verde de brăduț,

    Ursul meu cu doi puiuți,

    Foaie verde de dudău,

    Ursul meu de la Bacău

    A venit la dumneavoastră

    Ca să joace-o ursarească

    Na! Na! Na! Martine, na!

    Nu te da nu te muia!

    Joac, joacă, ursule,

    Că s-or coace murele,

    Mai tare te-i îngrășa

    Și prin case vei juca.

    Saltă, saltă tot mai sus,

    Ca și anul care-i dus!

    Ia apleacă-te în jos,

    Să saluți gazda frumos!

    Foaie verde de secară,

    Să ieși ursule afară!

    Foaie verde de stejar

    Sănătate, gospodari!

    La anu’ și la mulți ani!

    Pluguşorul

    plugusorulÎn ajun de Anul Nou, în special în Moldova, o ceată de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbați însurați de curând pleacă din casă în casa să ureze cu Plugușorul sau să “hăiască” cum se spune în Moldova. Cu Plugușorul urează astăzi și copiii. a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe.

    Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

    Sorcova

    Este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. Este mai îndeosebi bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

    Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.

    Sorcova, vesela,
    Să trăiți, să-mbătrâniți,
    Ca un măr, ca un păr,
    Ca un fir de trandafir,
    Tare ca piatra,
    Iute ca săgeata,
    Tare ca fierul,
    Iute ca oțelul.
    La anul și la mulți ani!

    Altă variantă:

    Sorcova, vesela,
    Să trăiți, să-mbătrâniți,
    Ca un măr, ca un păr
    Ca un fir de trandafir.
    Ca merii, ca perii,
    În mijlocul verii;
    Ca vița de vie
    La Sfântă Mărie
    Tare ca piatra,
    Iute ca săgeata
    Tare ca fierul
    Iute ca oțelul.
    Vacile lăptoase,
    Oile lânoase,
    Porcii unsuroși
    Copii sănătoși
    Câte cuie sunt pe casă
    Atâția galbeni pe masă.
    La anul și la mulți ani!
    Să trăiți să ne dați bani.

    Altă variantă:

    Sorcova,
    Vesela,
    Peste vară,
    Primăvară,
    Să trăiți,
    Să-mbătrâniți. Să-nfloriți,
    Să mărgăriți,
    Ca un măr,
    Ca un păr,
    Ca un fir
    De trandafir.
    Tare ca piatra,
    Iute ca săgeata,
    Tare ca fierul,
    Iute ca oțelul,
    La anu’
    Și la mulți ani.

    De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

    Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii. Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor.

    În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.

     

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here