Lucruri pe care nu le știai despre Alba Iulia: oraș devastat de mongoli, invenții inedite și eroi de război

    0
    78

    Alba Iulia a fost în secolele trecute un oraș dinamic, un loc în care s-au petrecut multe și, vorba cronicarului, ”multe s-au uitat”. Uneori, mândria locală a orașelor mici fabrică istorii și povești despre gloria apusă a comunității. Nu este și cazul vechiului Bălgrad, care nu trebuie să inventeze nimic, ci trebuie doar să își amintească.

     Alba24 vă propune o listă a lucrurilor neștiute sau uitate despre Alba Iulia. Povestea de mai jos include un episod al invaziei mongole, exproprieri de ev mediu târziu, invenții inedite dar și multe alte aspecte interesante care au marcat istoria orașului. 

    1. Cel mai mare tun construit vreodată în Transilvania, denumit „Lupus”, a fost fabricat la Alba Iulia în timpul domniei lui Sigismund Bathory (1588-1602). Pentru a-l duce la Sibiu, a fost nevoie de 80 de perechi de boi. Tunul a fost construit în atelierele din Cetate şi făcea parte din armamentul greu folosit pe zidurile cetăților din Ardeal. Atelierele se aflau în latura de sud-est a cetății medievale din Alba Iulia (anterioară celei de acum), motiv pentru care urmele lor nu se mai văd. Au fost înfiinţate în secolul XVI şi în ele lucrau peste 1500 de muncitori. De altfel, au fost pomenite pentru prima oară în documente în anul 1580, după ce un fulger distrusese un turn de pulbere şi construcţiile din apropiere.
    2. Suntem în 1648. În tipografia vechii ctitorii a lui Mihai Viteazul, pe al cărui loc se află acum bisericuţa de lemn „Sf. Treime”, a fost tipărit pentru prima oară în limba română Noul Testament. Clădirea funcţiona ca centru al Mitropoliei Ardealului, slujind în ea sfinţii ierarhi mărturisitori Ilie Iorest şi Sava Brancovici (pomeniţi la 24 aprilie). Superb ansamblu arhitectural, catedrala a rezistat doar şaptesprezece ani. În 1714, anul începerii lucrărilor pentru Cetatea Alba Carolina, catedrala a fost dărâmată de către regimul habsburgic.
    3. Primul „Manual de medicină”, tipărit în anul 1551 la Alba Iulia, aparţine medicului Paul Kyr, care a trăit între 1506-1588. Manualul cuprinde multe abordări medicale amuzante, dar în acea perioadă reprezenta ceva foarte avansat. Medicul i-a tratat, printre alţii, pe domnitorii Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Petru Cercel, Mihnea al III-lea, precum şi pe principii Ioan Zapolyia, Ioan Sigismund şi Sigismund Bathory. A murit, la Alba Iulia, în timpul epidemiei de ciumă din anul 1588.
    4. Primul „plămân artificial”, numit „Biomotor”, a fost inventat de medicul albaiulian Rudolf Eisenmenger (1871-1946). Invenţia sa din anul 1900 a fost brevetată în Austria, Germania, Italia, S.U.A., Anglia, Spania, Franţa şi în multe alte ţări. De asemenea, a perfecţionat aparatul la Berlin, în 1904, şi la Frankfurt am Main, în 1926.
    5. Paul Mihail Sadoveanu, fiul scriitorului Mihail Sadoveanu este înmormântat în Cimitirul Eroilor de la Alba Iulia. El a murit la doar 24 de ani în luptele de la Turda, în 1942, pentru eliberarea Ardealului, fiind decorat, post-mortem, cu ordinul „Coroana României”.
    6. Nicolae Urâtu a fost primul erou român din cel de-al doilea război mondial. El era pilot și a căzut la datorie alături de comandantul blăjean Cornel Bătrăcui şi ardeleanul Vasile Căruntu, în prima zi de război, 22 iunie 1941. Avionul lor s fost doborât deasupra oraşului Belgrad din Serbia.
    7. Samoilă Mârza, născut la Galtiu în 1886 şi decedat în 1967, a realizat toate imaginile foto de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Tot ce ne imaginăm că s-a întâmplat atunci este rezultatul muncii sale.
    8. După bătălia de la Mohács (29 august 1526) şi căderea Budei (1541), Alba Iulia a devenit Capitala Principatului Autonom al Transilvaniei, reşedinţă princiară, pentru mai bine de un secol şi jumătate. Atunci Alba Iulia nu era ”cealaltă capitală” ci chiar ”Capitala”.
    9. Alexandru Borza, născut la Alba Iulia, pe 21 mai 1827, a fost creatorul şcolii româneşti de geobotanică și întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj. Tot el a iniţiat prima lege românească de ocrotire a naturii şi de înființare a primului parc naţional, cel din Munţii Retezat.
    10. Toată lumea știe celebrul vals Valurile Dunării, dar puțină lume știe că cel care l-a compus, Iosif Ivanovici, s-a născut la Alba Iulia în 1845. Cu toate că istoria muzicii l-a consemnat eronat ca timișorean, acesta s-a născut în vechiul Bălgrad, într-o familie mixtă. În 1889, la Paris, Ivanovici a luat premiul I (din 116 concurenţi) cu marşul de defilare compus în onoarea ţarului Alexadru al Prusiei.
    11. Locuitorii cetății Alba Carolina au fost siliți de autoritățile habsburgice să se mute. Se întâmpla în anii 1713-1715 când austriecii au trecut la dărâmat orașul medieval Alba Iulia. Locuitorii au fost obligaţi să se mute pe noul amplasament, situat la est de fortificaţie într-o zonă mlăştinoasă. Este vorba despre orașul de jos. Au primit în schimb loturi de pământ şi despăgubiri în bani pentru proprietăţile abandonate.
    12. Unul dintre cele mai negre episoade din istoria Transilvaniei şi a Ţărilor Române, a fost invazia tătară din 1241 – 1243. Călugărul italian Rogerius, în lucrarea sa “Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros” (Cântec de jale despre distrugerea Regatului Maghiar de către Tătari) povestește cum, reușind să scape cu viață în urma căderii cetății Oradei, a fugit ajungând în zona orașului Alba Iulia. Văzut de Rogerius în primăvara anului 1242, orașul nostru era un coșmar plin de “oase și capetele celor uciși”, “iar zidurile bisericilor și palatelor dărâmate și risipite erau stropite cu sângele oamenilor, vărsat din belșug”

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here